Înainte de poveste

Autor Vlad Roman

~~20,00 lei~~ (-25%)

15,00 lei

În stoc

Dacă n‑ar fi aproape o imposibilitate gramaticală din perspectiva narațiunii, personajul ar fi putut să nu aibă nici măcar gen; dar i‑am visat visele, ne‑am pus întrebările pe care și le pune, am cunoscut teroarea și dragostea, neliniștea și nostalgia lui.

Livrare

Până marți 26.11

Retur

În 60 zile de la achiziție
Informații

broșată , 160 pag.

Livrare gratuită pentru comenzi de peste 135 lei.
Comandă telefonic — 021.207.00.11

Descriere

Vlad Roman s‑a născut în 1981 în Sebeș, jud. Alba. A absolvit în 2003 Facultatea de Litere din Cluj, unde și‑a susținut doctoratul în 2009. A debutat în 2016, în urma câștigării concursului de debut al Editurii Univers, cu romanul Cât mai aproape de tine. În 2018 a publicat romanul Prima secundă, la aceeași editură.
Personajul din înainte de poveste retrăiește în amintire, pe parcursul unei singure zile, două episoade semnificative – unul din copilărie, altul de la vârsta de douăzeci și unu de ani. Nu știm încotro se îndreaptă, care e starea sa civilă, dacă e înalt sau scund. Și nu‑i știm numele. Dacă n‑ar fi aproape o imposibilitate gramaticală din perspectiva narațiunii, personajul ar fi putut să nu aibă nici măcar gen; dar i‑am visat visele, ne‑am pus întrebările pe care și le pune, am cunoscut teroarea și dragostea, neliniștea și nostalgia lui.

Alte informații

ISBN 9789733412229
Pagini 160
Colecție Universul Cartilor

Vlad Roman s‑a născut în 1981 în Sebeș, jud. Alba. A absolvit în 2003 Facultatea de Litere din Cluj, unde și‑a susținut doctoratul în 2009. A debutat în 2016, în urma câștigării concursului de debut al Editurii Univers, cu romanul Cât mai aproape de tine. În 2018 a publicat romanul Prima secundă, la aceeași editură.
Personajul din înainte de poveste retrăiește în amintire, pe parcursul unei singure zile, două episoade semnificative – unul din copilărie, altul de la vârsta de douăzeci și unu de ani. Nu știm încotro se îndreaptă, care e starea sa civilă, dacă e înalt sau scund. Și nu‑i știm numele. Dacă n‑ar fi aproape o imposibilitate gramaticală din perspectiva narațiunii, personajul ar fi putut să nu aibă nici măcar gen; dar i‑am visat visele, ne‑am pus întrebările pe care și le pune, am cunoscut teroarea și dragostea, neliniștea și nostalgia lui.