Serii de autor
Jostein Gaarder
Este celebru în primul rând pentru romanul Lumea Sofiei, apărut în 1991, cu subtitlul „roman despre istoria filosofiei”, devenit instantaneu un bestseller internațional. A fost tradus în 60 de limbi și s-a vândut în zeci de milioane de exemplare.
Gaarder s-a născut în Oslo în 1952, într-o familie de profesori. A studiat teologie, filosofie și limbi scandinave la Universitatea din Oslo, apoi a predat timp de zece ani filosofie și istoria religiilor. A debutat în 1986 cu Diagnosticul și alte nuvele.
Boris Vian
Este scriitorul extravagant care a întemeiat Colegiul de Patafizică, ”știința virtualului și a soluțiilor imaginare”, frecventat, printre alții, de Raymond Queneau, Eugène Ionesco și Jacques Prévert. Romanul său Spuma zilelor a fost numit ”cel mai sfâșietor roman de dragoste din literatura lumii”.
Vian s-a născut în 1920 la Paris, a studiat ingineria, dar a avut multe ocupații diverse: scriitor, jazzman, actor, traducător, director executiv la compania Philips și altele. Opera sa, neconvențională și inventivă, cuprinde poeme, teatru, proză scurtă și romane. Și-a publicat (cu mare succes) romanele comerciale sub un pseudonim, Vernon Sullivan. A murit în urma unui stop cardiac în 1959, la doar 39 de ani, în timp ce urmărea proiecția unui film adaptat după unul dintre romanele sale.
copyright foto © Archives Cohérie Boris Vian
Roberto Bolaño
Poet și romancier chilian, a intrat deja în legendă. După moartea sa prematură, la doar 50 de ani, traducerea în engleză a cărților sale mari, ”Detectivii sălbatici” și ”2666”, a fost un șoc de proporții în SUA și de acolo s-a propagat rapid în toată lumea.
Bolaño s-a născut în 1953 în Santiago de Chile, într-o familie modestă. În 1968 s-a mutat cu familia în Mexic, dar a susținut lupta pentru democrație în Chile. În 1977 s-a mutat definitiv în Europa, iar ultimii ani din viață și i-a petrecut la Blanes, un orășel catalan. A murit în 2003, în timp ce se afla pe o listă de așteptare pentru transplant de ficat.
Aleksandr Soljenițîn
S-a născut în 1918 la Kislodovsk. În 1945, pentru că l-a criticat pe Stalin într-o scrisoare personală, a fost condamnat la opt ani de detenție în lagăre de muncă. În 1962, în contextul destalinizării, publică ”O zi din viața lui Ivan Denisovici”, care îl face cunoscut atât în URSS, cât și în Occident. Scrierile sale circulă în samizdat și sunt traduse în mai multe limbi. În 1970 i se acordă Premiul Nobel pentru literatură, dar, de teamă că nu i se va permite întoarcerea în țară, refuză să participe la ceremonia de la Stockholm. În 1973, apare în Franța (mai întâi în rusă, apoi în traducere) ”Arhipelagul Gulag”, carte care zguduie lumea intelectuală din Occident, iar în URSS îi aduce autorului acuzația de trădare, arestarea și exilarea pe 13 februarie 1974. Trăiește în Germania și Elveția, înainte de a se muta în SUA, iar în 1994 revine în Rusia. Moare în 2008.
