Aș fi avut nevoie de mai mult

Relația cu părinții noștri vine cu un bagaj generos de amintiri, emoții intense și conversații imaginare pe care le repetăm în minte ani întregi, dar nu le avem niciodată în viața reală.

Isabelle Filliozat ne invită să privim relația cu părinții dintr‑un unghi mai curajos: nu trebuie să ștergem trecutul ca să putem merge mai departe. Rănile au nevoie să fie recunoscute, furia exprimată într‑un mod sănătos, lucrurile nespuse aduse la lumină. Nu pentru a stabili cine a avut dreptate, ci pentru a înțelege ce s‑a întâmplat între noi și ce se poate schimba acum.

„Nu este niciodată prea târziu să ieși din rolul de copil care așteaptă să fie înțeles și să începi o relație de la adult la adult. Cu mai multă sinceritate, mai puține scenarii vechi și, poate, cu o apropiere pe care nu credeai că o mai poți avea. Uneori, împăcarea cu părinții începe cu o conversație pe care ai tot amânat‑o.”

— Ioana Chicet‑Macoveiciuc